Postări etichetate ‘înţelegere’

7 decembrie 2011

Invatam bine doar cand ne doare pe noi insine? Se pare ca asa functionam!

‎”Mereu îţi faci prieteni noi şi nu trebuie să stai cu ei zi de zi. Când ne vedem tot timpul cu aceleaşi persoane, ele ajung să facă până la urmă parte din viaţa noastră. Şi cum ele fac parte din viaţa noastră, încep să vrea să ne-o schimbe. Dacă nu eşti aşa cum vor, se enervează. Fiindcă toată lumea are o noţiune exactă despre cum trebuie să ne trăim viaţa. Şi nimeni nu ştie cum trebuie să-şi trăiască propria-i viaţă”.
(Paulo Coelho în Alchimistul)

Invatam bine doar cand ne doare pe noi insine? Se pare ca asa functionam!

Cum procedam, in general, cand nu ne convine ceva la celalalt? Il izolam, ii intoarcem spatele? Aruncam la gunoi tot ce a fost bun si frumos, ce are bun si frumos? Nu mai vedem decat ceea ce ne-a atins noua orgoliul?

Da, el, orgoliul… Presupune un mare efort sa-l tinem in frau ca sa putem intelege de ce oamenii fac un anume lucru, de ce actioneaza intr-un anume fel. Orgoliul orbeste : nu mai vezi lucrurile si oamenii asa cum sunt de fapt, nu mai vezi ce este de pretuit in oamenii de langa tine. Vezi doar punctul negru de pe coala alba de hartie! Dar ce este cel mai pagubos este ca el, orgoliul, te impinge sa faci scenarii vis-à-vis de ce au spus, ce au facut ceilalti.Si-i cataloghezi conform propriului tau scenariu! Numai ca, scenariul lor este cu totul altul ! Iar sa fii interpretat gresit, sa fii judecat gresit poate sa fie foarte dureros!

Avem nevoie cu totii sa perseveram in a invata sa renuntam la scenarii, sa ne facem timp ca sa intelegem oamenii,  sa-i cunoastem! Avem nevoie cu totii sa renuntam la aroganta de a pretinde celorlalti sa fie asa cum vrem noi, sa actioneze asa cum ne-am astepta noi!

Presupune un mare efort sa reusesti sa pretuiesti si sa iubesti oamenii asa cum sunt, sa nu incerci sa-i schimbi ci sa ii lasi pe ei sa inteleaga ce trebuie schimbat, iar tu sa le fii alaturi, sa fii acolo pentru ei in caz ca au nevoie de umarul tau, de imbratisarea ta!

Fiecare om are nevoie sa se stie inteles  asa cum este! Sa se stie iubit asa cum este!

19 ianuarie 2011

Mulţumesc pentru … peşteră

Îmi doresc aşa de mult ca voia Ta să se vadă trăită in viaţa noastră, a copiilor Tăi…vreau aşa de mult D-ne, să trăim onest, în adevăr şi în lumină, să nu ne fie teamă să ne recunoaştem greşelile, să le mărturisim unii altora, să ne rugăm unii pentru alţii ca să fim vindecaţi…tânjesc după relaţiile acelea în care domneşte  îngăduinţa, înţelegerea plină de dragoste,îndreptarea cu delicateţe…tânjesc după pace si linişte în Casa Ta, D-ne…

Te rog să îmi ierţi dezamăgirea, iartă-mă că i-am dat voie să imi amărască inima…iartă-mă că i-am dat voie să mă facă neroditoare prea mult timp…

Îţi mulţumesc pentru că mă înţelegi când sunt dezamăgită şi mă ascund în peşteră…nu imi reproşezi nimic ci, dimpotrivă, continui să te ingrijeşti de mine.Chiar dacă eu am ales peştera, Doamne, îmi aduci şi acolo pâine şi apă…

Îţi mulţumesc pentru delicateţea cu cu care te apropii întotdeauna de mine…mulţumesc pentru că mă ajuţi să mă pot înţelege şi să îi pot inţelege pe ceilalţi…mulţumesc pentru răbdarea cu care mă sfătuieşti şi îmi deschizi ochii minţii ca să pot vedea oamenii şi împrejurările aşa cum le vezi Tu…Mulţumesc pentru că mi-ai oferit sprijin şi am mai făcut, astfel, încă un pas inainte…Mulţumesc pentru că îmi oferi privilegiul de a Te vedea cum eşti şi pentru marea oportunitate de a invăţa de la Tine!

Mulţumesc pentru peşteră, Doamne!